Radiații cosmice de fond

1896: Charles Édouard Guillaume estimează „radiația stelelor” la 5,6 K.

1926: Sir Arthur Eddington estimează radiația non-termică a lumina stelelor din galaxie are o temperatură efectivă de 3,2 K.

Anii 1930: Erich Regener calculează că spectrul non-termic al razelor cosmice din galaxie are o temperatură efectivă de 2,8 K.

1931: Termenul cuptor cu microunde apare pentru prima dată în tipar: „Când s-au făcut cunoscute încercări cu lungimi de undă de până la 18 cm, a existat o surpriză nedisimulată că problema micro-undei a fost rezolvată atât de curând”. Telegraph & Jurnal telefonic XVII. 179/1 „

1938: laureat al Premiului Nobel (1920) Walther Nernst re-estimează temperatura razelor cosmice ca 0,75 K.

1946: Termenul„ cuptor cu microunde ”este folosit pentru prima dată în tipăriți într-un context astronomic într-un articol „Radiația cu microunde de la Soare și Lună” de Robert Dicke și Robert Beringer.

1946: Robert Dicke prezice o temperatură de radiație de fond de 20 K de microunde (ref: Helge Kragh)

1946: Robert Dicke prezice o temperatură de radiație de fond de microunde de „mai mică de 20 K”, dar ulterior revizuită la 45 K (ref: Stephen G. Brush).

1946: George Gamow estimează o temperatură de 50 K.

1948: Ralph Alpher și Robert Herman re-estimează estimarea lui Gamow la 5 K.

1949: Ralph Alpher și Robert Herman re-re- estimează estimarea lui Gamow la 28 K.

Anii 1960: Robert Dicke re-estimează o temperatură MBR (radiații de fundal cu microunde) de 40 K (ref: Helge Kragh).

1965: Arno Penzias și Robert Woodrow Wilson măsoară temperatura la aproximativ 3 K. Robert Dicke, P J. E. Peebles, P. G. Roll și D. T. Wilkinson interpretează această radiație ca o semnătură a Big Bang-ului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *